Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

  Cum ar fi evoluat medicina fără tehnologiile revoluţiei digitale? Adică fără CT, IRM, SPECT, PET, angiografie numerică, computerizarea laboratorului din domeniile biochimiei (laborator denumit, încă, prin anii ’50 ai secolului trecut, pipimetrie, de un mare biochimist), geneticii, imunologiei etc. Se susţine, adesea, că medicii atraşi de rezultatele obţinute graţie acestor dispozitive sau aparate extrem de complexe ar lăsa pacienţii în plan secund, ceea ce ar înseamna o sursă majoră de dezumanizare a medicinii. (...)

   Au fost identificate modificări ale virusului H1N1 2009 care nu par să facă vaccinul pentru următorul sezon mai puţin eficient, dar fenomenul trebuie urmărit în continuare.

   Circulaţia în continuare a virusului H1N1 2009 a determinat introducerea acestuia în vaccinurile pentru cele două emisfere, deoarece variantele genetice cu mutaţiile D222G si E491K nu au fost dominante în nicio ţară sau regiune. (...)

   Sub acest titlu, lansăm o nouă rubrică, prin care ne propunem să (re)aducem în atenţia cititorilor noştri importanţa laboratorului, a pre- şi paraclinicului. Plecând de la ideea că „o imagine valorează cât o mie de cuvinte“, noua rubrică va prezenta diverse preparate originale – de Histologie, Microbiologie, Medicină celulară şi moleculară, Anatomie patologică, Medicină de laborator, Hematologie etc. – însoţite de un scurt text explicativ. Adresăm, pe această cale, o invitaţie tuturor profesioniştilor din acest atât de vast domeniu, să contribuie direct la creşterea vizibilităţii laboratorului (altminteri cu o bogată şi valoroasă tradiţie) în rândul comunităţii medicale româneşti. La debut, telocitele. (...)

   Fiecare ins percepe şi înţelege fenomenele existente, le analizează într-un anumit orizont cultural şi istoric, în conformitate cu Weltanschauung-ul care-l tutelează, cu pregătirea sa ştiinţifică, cu activitatea pe care o desfăşoară etc.

   În rândurile de faţă, încercăm să abordăm problematica medicinii de pe o platformă spirituală robustă, care sperăm să conducă la acceptarea unei noi embleme pentru ştiinţa şi arta medicală, o imagine „icoană“, purtătoare de lumină. (...)

 

  Povestea acestui excelent flebolog de la Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament „Dr. Victor Babeş“ Bucureşti, care a imaginat cu decenii în urmă – în premieră pe plan internaţional – o nouă metodă chirurgicală pentru tratamentul ulcerului de gambă, reuşind să dea strălucire unui domeniu de nişă, o puteţi afla citind interviul pe care mi l-a acordat de curând. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Numărul tot mai mare de publicaţii pretins ştiinţifice editate în România, expresie nu atât a unei „explozii“ a cercetării medicale, cât a campaniilor de marketing prin care diverse societăţi editoriale doresc să capitalizeze prin vânzarea de publicitate în publicaţii cât mai „lucioase“ (chiar dacă aparenţele nu sunt susţinute de conţinut, aşa cum dovedeam noi, recent, chiar la această rubrică) sau a dorinţei universitarilor de a avea acces facil la o publicaţie prin care să îndeplinească oricum modestele cerinţe de promovare academică, concurenţa tot mai mare dintre revistele acestea, deci, face ca periodice prestigioase, publicate sub egida unor societăţi ştiinţifice reprezentative naţional, să ajungă să aibă probleme la realizarea sumarelor. (...)